Ajunsi acolo ne-am dus sa ne luam fisa de inscriere, harta cu hartia unde trebuia sa ne puna bulinutele si sa extragem primul punct pe care trebuia sa-l "vizitam". Echipa se numea Portocale Plimbarete evident, formata din cei 3 membrii.
Ne-am luat tot ce ne trebuia pentru a pleca, tot ce ne lipsea era planul de atac! Unde, pe unde, si cat timp ne ia sa facem punctele. Avand un timp de 3 ore la dispozitie, trebuia sa luam cat mai multe dintre punctele din Timisoara. Erau imprastiate in tot orasul, fapt pentru care ne trebuia un traseu cat mai elaborat.
Asa ca toti 3 am mers la Alcatel la caldurica, unde ne-am facut strategia.
Aici, aici si-apoi pe-aici. Pana la urma ne-am hotarat care puncte le luam si ce ne lasam ca rezerva daca ne mai ramane timp. Perfect, acuma inapoi la start.
Bun, dupa cateva asteptari si un pic de nervi, pentru ca trebuia sa stim noi sa mergem sa ne anuntam prezenta la start, organizatorii fiind inapti pentru a ne anunta, am luat startul.
Am pornit spre tetrul de papusi, apoi Calea Sagului, unde eu m-am luat la cuvinte de "La multi ani!" cu un taximetrist care vroia sa ma calce intentioinat pentru ca m-am bagat prin fata lui in timp ce statea la coada. In fine am trecut si peste asta.
Am adunat puncte dupa puncte, hartia se tot umplea si se uda. Prima noastra idee a fost sa o bagam intr-un bidon cu apa, dar metoda nu era destul de eficienta si am trecut la o folie pentru hartii.
Pe strada Muzicescu, ne-am intalnit cu Gil, care saracu se pierdu-se de trupa, lucru care ni s-a intamplat si noua dupa putin timp de la start, deoarece eu fugeam in fata si pana scoteam harta ne regrupam toti la punct.
Am mai primit o bulinuta!! Cu tot noroiu de pe fata, si nu numa de pe fata, dar pana si uzi peste tot.
Am plecat mai departe, deoarece nu il prea puteam ajuta cu mult. Am pedalat pana la AEM unde am observat ca mama avea pana. La urmatorul punct de control de la Strada Constructorilor, am bagat repede cateva pompe sa nu fie asa dezumflata si am continuat.
Am ajuns in sfarsit in centru, unde frigul ne-a ajuns pe toti din urma, deoarece apa din haine ne tinea rece la muschi. Carceii ma treceau din ce in ce mai des, fapt pentru care am ajuns sa pedalez cu un singur picior ca sa-i evit.
Am mai luat o bulinuta in Piata Unirii...
Partea neplacuta era ca peaici caram harta in gura, punctele erau asa apropiate incat nu se merita s-o bagi iar in spate.
Din ce in ce mai greu merea deoarece am ratat cateva puncte si a trebuit sa ne intoarcem, unul din puncte nefiind la locul lui, din Piata Regina Maria s-a mutat in Piata Maria.
Ne-a mai ramas jumatatae de ora, in care am fugit sa mai luam 5 puncte in alta parte a orasului, unde eu eram cam rupt de la frig. Inghetat tot n-am mai putut sa pedalez asa bine si am inmanat harta altui coechipier, lui tata care a fost fruntea si mi-a luat slujba de pana acuma.
La intoarcere in ultimele 5 min, tata a facut pana, am luat eu harta din nou si am adunat ultimele 2 puncte dupa care am gonit spre sosire, unde mama a predat harta cu 3 min intarziere, pentru ca a trebuit sa stea la coada. In fine am avut un loc destul de bunicel, noi trebuind sa fim pe locul 7 daca se numarau bine punctele.
Partea cea mai nasoala a fost ca am fost atat de inghetat incat mi-a luat 5 min sa-mi iau blugii pe mine.
Oricum la anu vom reveni cu rezultate mai bune! Anul acesta luand locul I Clubul Sportiv Tibiscus.
Salut Alex!
RăspundețiȘtergereFelicitări pentru ceea ce faci! Ai cam crescut de când nu te-am mai văzut.
Felicitări și evident maxime salutări întregii echipe de portocale. Cu prima ocazie în care ajungem la Timișoara sper că ne vom revedea în formula completă!
Anca, Marcel și Cristian Eremia
www.4000dpi.ro/blog