Testul de Maturitate

Dupa un lung antrenament cu Pecko si cu Claudiu, eu cu tata ne-am hotarat sa ne inscriem la BMM 2010. Banat Mountain Bike Maraton a fost insa si primul meu concurs de MTB la care am participat, asta fiind anul trecut.

Antrenamentul cu o saptamana inainte a fost, destul de lung, deoarece urma sa ma inscriu la Categoria Race de 50 km...



...iar tata, cu mama, pe care am convinso pana la urma, la Categoria Hobby de 30 km.



Dupa mult praf, unde eu cu cei 3 am pedalat, am facut o pauza. Acolo am incercat SPD-urile lui Pecko. Ne-am intalnit cu inca 3 excursionisti, dupa care am continuat mai departe. Eu cu Claudiu n-am terminat toata tura care era planificata, ci am scurtat-o. Acea scurtatura a durat mai mult ca traseul original. Insa am fost foarte surprins sa vad ca intr-un sat mai retras, oamenii care stau la birt, nu arunca sticlele pe jos. Un batran, care a baut acolo si a baut cam mult, abia daca mergea drept, dar a aruncat petul in cutia care trebuie. Un lucru care nu cred ca-l prea vezi la oras.

Dupa ce am ajuns la masina, am ajuns noi dupa Pecko si tata, care au terminat tura. Scuza noastra a fost ca ne-au atacat cainii. Lucru care s-a si intamplat. Nu puteam sa mergem deloc pe langa ei. Faceam 1 m, stateam 5 min. Faceam 1 m, stateam 5 min. Am pierdut vreo jumatate de ora acolo.

Dar totul a meritat, ca a venit si BMM-ul mult asteptat.

Au fost facute insa cateva modificari la trasee. Cel putin la traseul meu, din cauza viiturilor care au fost prezente in ultima vreme, am ajuns sa fac 57km si 1900m dif de nivel. Asta e... n-o sa renunt la incercarea mea.



Cazarea a fost la Brebu, unde am stat tot clubu' Tibiscus. Am instalat corturile si ne-am pus sa discutam. Unii s-au dus la concert, altii se distrau in grup.



Cei ramas la discutie, au dormit cu zambetul pe buze, iar unii cu sughitul continuu.



Dupa ce ne-am culcat, a venit si timpul sa facem ceva serios. Ne-am echipat toti si am plecat spre start. Startul era la vreo 3-4km de Brebu. Eu cu Pantani, Andrei, Raluca si Cristi, am pornit un pic mai tarziu pe biciclete, dar ne-am facut incalzirea pana la Start, care s-a dat cu 10 min dupa ce am ajuns.





Au plecat cei de la Maraton (80km), dupa care noi de la Race...



Apoi cei de la Hobby (30km)...





Toti am urcat pana sus in Garana, traseul era comun pana acolo, iar eu cu Cristi aproape ca ne tineam de brat.





Hep hep hep, pana sus, toata lumea aclama inceputul concursului. Copii, adulti, mosi si babe, toti erau prezenti la batutul din palme.

Sus insa ne-am despartit, iar traseul de Hobby nu-l mai stiu, asa ca am mers pe traseul de Race. Am avut o serie de coborari si urcari pe dealuri, am trecut pe langa niste privelisti extraordinare, si aventuri la fel.

Una dintre fete, imbracate in galben, a incercat sa ma depaseasca dar nu a reusit. A dat cu roat intr-un copac si a cazut peste mine, eu peste bitza, si am cam strambat roata. Am centrat-o la loc. Mai departe am ajuns la punctul de alimentare nr. 1. Acolo m-am intalnit cu Elena, care era nervoasa ca si-a rupt schimbatorul. Din pacate a trebuit sa abandoneze.

Numa bine dupa ce am plecat de la punctul de alimentae, am tras inca o tranta frumoasa. Coboram si am picat int-ro groapa, m-am pus pe spate, cu capul in jos, si mi-am dat drumul la vale pe pietre. Ieiiii, pana m-am oprit, unde abia m-am ridicat de pe jos.

Mai departe am mers cu un baiat. Nu sctiu cati ani avea, dar m-am inteles bine cu el. Noroaiele erau prezente si ele aici. Anul trecut, la traseul de 30km n-a prea fost, deci am ramas uimit.

In sfarsit am ajuns la coborarea cea mare pana in Slatina Timis. Aici am ajuns-o pe fata care a picat peste mine, iar eu fiind prea atent la ea, am intrat in niste spini curoata din fata. Totul aprea ok. Am plecat mai departe cu ea, trecand prin oras, iar copii fugeau dupa noi sa ne prinda din urma, altii intindeau palma sa batem 5u' cu ei. Eu insa m-am incurcat si am vrut sa iau curba in sensul care aratau. Am avut in sfarsit o conversatie cu cineva, era din Brasov, iar eu imi dadeam testul de maturitate dupa cum m-a intrebat.

Pe urcus nu prea pot sa zic ca am facut multe. Era greu, pietre mari si alunecoase, pana si fata a picat. Iar eu, din km in km ma opream sa mai dau niste pompe. Facusem pana. Nici cauciucul de rezerva n-a tinut.

Ceream in stanga si in dreapta camera de rezerva, dar nimeni n-avea ventil ca al meu. Dar a dat si norocul peste mine. Am facut rost de camera si am plecat repede la deal. Am pierdut vreo 2 ore. Trebuia sa trag tare sa termin la timp cursa. Eu fiind confuz si obosit, tot cautam sa ajung pe Semenic, insa numai cei de la Maraton au urcat sus.

Am ajuns in sfarsit la partea din traseul de Hobby. Punctul de alimentare a fost foarte bine plasat si am halit repede cate ceva. Mai aveam 15min sa fac 15km.

Am tras aer in piept si am tras cat am putut de tare. Nimic insa, eram rupt, bateriile se terminau. Nici o priza sau un alimentator in zona. Nu mai ajungeam la timp. Am urcat paan sus la cele 3 cruci. Am coborat jos, mai incet ca niciodata. Nu mai puteam sa tin bine ghidonul. Am intrat in padure sa fac turul lacului. Deja nu mai gandeam bine. Cu aceeasi moaca, pedalam si faceam push-bike. Vorbeam singur, aveam un dialog in capul meu. Pe aici au venit Claudiu...



Felix...



Pecko...



Mama si tata. "Da toti au venit pe aici, si pe aici trec si EU!"

Totul trecea asa de greu. Ultimul punct de alimentare l-am prins cand toata lumea pleca. Acolo am mai baut cate ceva si mai departe am inceput sa merg pe langa un canal. Nu se termina, era din ce in ce mai lung. Acusi picam pe jos si stateam acolo sa ma caute lumea. Ochii mi se inchideau, dar o voce imi spunea in cap "BAAAA!! mai ai inca 4 km... HAI HAI HAI!".

Am ajuns in sfarsit la coborare. Ultima treapta pana la finish.



Aici coboram linistit, cand am picat in spateel bicicletei. Am cazut in cur, iar bitza a plecat la vale. Am recuperat-o si am ajuns jos unde toata lumea ma astepta. Nervos am aruncat bitza, casca, manusile si ochelarii, iar camera de rezerva am aruncat-o (cea de pe mine).. iar pace nu mi-a dat nimeni. Toti "Cum a fost? Cum a fost?" Pana si cei cu interviul m-au laut la intrebari.



Sincer, tura a fost superba, dar penele acelea m-au scos din pepeni. Insa a meritat, tata a luat locul I, iar mama a fost la primul ei concurs, fapt pentru care am fost mandru de amandoi.



A fost o experienta superba, dar dormitul in masina una si mai superba!